Tag Archives: elena Golubnic

Cândva, iubirea era o epopee. Bărbații scriau scrisori lungi, așteptau în ploaie, rosteau cuvinte care vibrau de dor și idealism. „Voi răsturna munți pentru tine” nu era doar o metaforă, ci o declarație de angajament emoțional. Astăzi, în multe contexte, auzim „Ce formă apetisantă are” — o expresie care pare să fi fost decupată dintr-un scroll grăbit pe Instagram. Ce …

Într-o lume în care fetele sunt învățate să fie prudente, să nu meargă singure noaptea, să se îmbrace „adecvat” și să evite situațiile riscante, apare o întrebare incomodă, dar esențială: de ce nu ne concentrăm mai mult pe educația băieților?  Paradigma actuală: protecția prin restricție Societatea a normalizat ideea că fetele trebuie protejate. Această protecție, de multe ori, se traduce …

Viața nu e un manual cu instrucțiuni clare. E mai degrabă un joc cu reguli nescrise, unde cei care le descoperă devin jucători, nu victime. Panica vine din necunoscut, dar cunoașterea aduce calm. Iată 7 reguli care nu se predau în școli, dar care pot transforma o existență obișnuită într-una cu sens și succes. 1. Când cineva spune „bani”, nu-i …

Imaginează-ți o femeie care intră într-o cameră și o transformă prin prezența ei: sigură pe sine, frumoasă, inteligentă, independentă. Nu cere validare, nu joacă jocuri, nu se teme să strălucească. Este genul de femeie pe care mulți bărbați o admiră — și totuși, mulți dintre aceștia, odată ajunși într-o relație cu ea, se simt vulnerabili, chiar amenințați. Ce se întâmplă, …

Trăim într-o lume unde părerile se distribuie ca pliantele la metrou — necerute, nefiltrate, gratuite. Opinia altora despre tine e, paradoxal, omniprezentă și totuși complet lipsită de valoare… dacă tu alegi să nu o cumperi.  De ce ne afectează părerea celorlalți? Mintea umană e construită pentru apartenență: vrem să fim acceptați, validați, în siguranță. În copilărie, învățăm să ne definim …

În urma unui divorț, părinții intră adesea într-o dinamică ce pare naturală, dar care ascunde dezechilibre cu impact psihologic profund, mai ales asupra copiilor. Se produce o inversare de roluri, în care mama rămâne centrul de greutate al vieții cotidiene, iar tatăl devine figura festivă, asociată cu relaxarea și surprizele. Această realitate, deși frecventă, este rareori discutată. O schimbare subtilă, …

Poate nu le observăm mereu, dar corpurile noastre poartă semnele durerilor din trecut. Trauma nu bate întotdeauna la ușă cu lacrimi sau crize vizibile — uneori vine în tăcere, în ticuri aparent nevinovate sau în felul în care ne ținem respirația atunci când intrăm într-o cameră plină. Pentru rubrica Femei azi, vorbim despre acele manifestări mici, fizice, care vorbesc în …