Ce vrei sa faci cu viața ta? Sau …despre condiționarea socială

Te-ai gândit vreodată că ceea ce faci zi de zi este rezultatul unor standarde pe care ți le-ai autoimpus sau ți le-au impus…? Și nu numai ceea ce faci zi de zi.

Felul în care reactionezi în situații pe care le întâlnești pentru prima oară este tot rezultatul unor standarde pe care ti le-ai autoimpus. Conștient sau inconștient. Voluntar sau involuntar.

De exemplu, ultima oară când cineva a vrut să sa te scoată din casă să mergeți cu bicicleta noaptea sau seara târziu, care a fost prima reacție pe care ai simțit-o în tine? A fost : DA, ce tare, hai să merg să mă îmbrac?

A fost : aș merge dacă nu ar merge ăla…?

A fost : “în nici un caz nu ies afară pe vremea asta, abia m-am spălat pe cap” ?

Te-ai gândit câte oportunități de a încerca lucruri noi pierzi ÎN FIECARE ZI din cauza regulilor și standardelor pe care ți le-ai autoimpus?

Vreau să îți spun ceva important și te voi ruga să notezi asta undeva pentru a ține minte:

Standardele tale sunt cele care te fac să înaintezi, să stai pe loc, sau să dai înapoi în viață. Nu sunt ceilalți de vină. Nu e vorba de lipsă de oportunități. Nu e guvernul cel care ar trebui să-ți poarte de grijă, sau primarul, sau profesorul, mama, tata… Tu ești cel care și-a fixat anumite standarde și trăiești în conformitate cu ele.

Standardele tale măsoară nivelul tău de toleranță în viață. Ceea ce TU decizi că tolerezi și ceea ce nu tolerezi. Când standardele tale sunt încălcate, se declanșează un nivel de disconfort care te provoacă să acționezi și să faci ceva. Dacă te uiți la lucrurile pe care le tolerezi în viață vei vedea de ce ești unde ești și de ce faci ceea ce faci.

Cât de aglomerat trebuie sa devină dulapul tău înainte să începi să faci curat în el? Asta e standardul tău de ordine.

Cât de mult îți permiți să întârzii la o întâlnire înainte să îți dai seama că ai o problemă? Asta e standardul tau de “time – management”.

Cât de mult trebuie să te îngrași înainte să începi să te apuci de un program de slăbit? (asta e standardul tău de atenție față de corpul tău)

Cât de des trebuie sa eșuezi în relațiile pe care le ai ca să-ți dai seama că trebuie să schimbi ceva la tine?

… până la urmă lucrurile sunt simple. În mintea noastră am trasat ce e ok și ce nu e ok la felul în care ne comportăm și atunci când lucrurile o iau puțin razna, dincolo de standardul nostru ne motivăm să facem ceva în privința aia.

Pe de altă parte, standardele fac parte din sistemul nostru de identificare a confortului personal și a felului în care ne privim pe noi înșine. Știm ce ne place și ce nu ne place. Când ceva iese din sistem, facem ceva ca să corectăm.

Partea proastă este că fiecare monedă are două fețe. De cele mai multe ori standardele noastre se bazeaza pe felul în care vrem să fim priviți de către ceilalți. Suntem atât de flămânzi de atenție și acceptare încât de multe ori facem lucruri pe care alții ni le cer doar pentru a fi acceptați. NE ridicăm standardele pentru ca alții să nu ne ridiculizeze sau să rayda de noi. Și în felul ăsta ceea ce ne motivează să facem lucruri este de fapt FRICA de a nu ne face “de râs”.

De câte ori nu te-ai apucat de învățat pentru un examen doar pentru că te temeai ca ceilalți să nu râdă de tine dacă îl pici?

De câte ori nu ai lăsat dezordine în cameră pentru o perioadă lungă de timp ca să te apuci să faci curat doar când știai că vine cineva în vizită?

De cate ori n-ai lăsat un proiect până pe ultima sută de metri doar ca sa te apuci de el când știai că cineva o să verifice în ce stadiu ești?

Îmi fac singură autocritica și știu că în multe cazuri actionez în felul ăsta. Frica de a nu fi catalogat ca fiind ALTFEL e suficient de mare încât să vrei să faci orice ca să păstrezi aparențele.

Problema apare când alții decid ce faci tu cu viața ta.

Când începi să faci sport doar pentru că peste 3 luni de zile trebuie să participi la nu știu ce petrecere și nu te mai încape rochia aia în care erai foarte sexy nu tu îți conduci viața ci alții. Ce te oprește să te apuci chiar acum să ai grijă de sănătatea ta? 

Chiar dacă vrei să pari cea mai independentă persoană de pe pământ în sinea ta știi că undeva o parte importantă din ce faci zilnic e controlată de alții. Gândește-te doar la ultima oară când ai avut ocazia să privești persoana pe care o iubeai în ochi și să-i spui ce înseamnă pentru tine și n-ai făcut-o pentru că ți-a fost rușine să o spui în public.

În sinea ta știi că e adevărat ce spun și deja începi să nu te simți confortabil. Nu vreau să crezi că te acuz sau să te întrebi ce drept am eu să te trag pe tine la raspundere. Raspuns: nici unul. Scriu asta și pentru mine. În multe cazuri sunt la fel de ipocrită ca și tine. În goana după acceptare facem lucruri pe care nu le vrem, compromisuri făcute de dragul celorlalți și care ne fac să ne simțim nici pe departe cei mai îndrăzneți oameni de pe pământ.

Să admiți că ai o problema mare atunci când majoritatea lucrurilor pe care le faci în viață sunt rezultatul a ceea ce vor alții să faci. Se numește condiționare socială. Cea mai bună descriere vizuală a fenomenului este o turmă de oi pe o stradă. Suntem condiționați să ne fie frică să fim noi înșine și am fost învățați de mici să alegem mereu calea cea sigură.

Calea cea sigură nu e însă sigură deloc. Când îți trăiești mereu viața încercând să-i impresionezi pe ceilalți sau să fii în ton cu așteptările lor ești dintr-o dată într-o zonă vulcanică. La orice moft al prietenilor/cunoscuților tăi trebuie să-ți schimbi strategia, garderoba, cursul vieții. Oricând prietena ta se va decide că blugii sunt de rahat, tu, care ar fi trebuit sa fii cu propeiul stil și să-ți porți singură de grijă vei merge la cumpărături. Oricând prietenul tău îți va spune că îi plac femeile cu sânii mari tu te vei gândi ca felul în care arăți e nesatisfăcător și vei vrea să-ți faci implanturi. Părinții tăi spun că e timpul să te așezi la casa ta, prietenii discută că încă stai cu chirie la 30 de ani și tu te îndatorezi ca să îți iei un apartament în rate pentru următorii 25 de ani. Cât de mult ești dispus să faci pentru a fi pe placul celorlalți?

Asta e felul în care vrei să-ți trăiești viața?

Ce să faci când vrei să schimbi ceva?

Condiționarea socială e o problemă mare. Einstein zicea : “dacă aș avea la dispoziție o oră ca să scap omenirea de la dezastru aș sta 59 de minute definirii problemei și 1 minut găsirii soluției”

Rezolvarea problemei începe cu întrebările potrivite. Începe să-ți pui întrebări :

De ce ai jobul pe care îl ai? De ce muncești ceea ce muncești? De ce ai ales cariera asta?

De ce arăți cum arăți? De ce mănânci așa nesănătos? De ce nu faci sport?

De ce am relațiile pe care le am? De ce nu mă pot atașa de nimeni? De ce toată lumea mă ia de fraier(ă). De ce nu pot crea atracție?

De ce am prietenii pe care îi am? De ce mă întâlnesc cu ei? De ce fac împreună cu ei lucrurile stupide pe care le fac?

Faci toate astea pentru că așa spun ceilalți că e bine să le faci sau pentru că simți că e cel mai bine pentru tine?

Ce se întâmplă dacă renunți la tot ceea ce îți cer ceilalți să faci și faci ceea ce ți-ai dorit de fapt?

Se pot intampla două lucruri. Unul rău și unul bun. Cel rău este că îți vei pune toată lumea în cap. Părinții vor zice că ai inebunit, prietenii vor spune că ești în criza specifică perioadei acneice, tu vei fi dezorientat(ă) și în sevraj după drogul care te-a alimentat atâta timp : acceptarea. Cel bun este că pentru prima oară în viață te vei simți împăcat cu tine însuți. Vei lua multe decizii greșite care vor lăsa multe cucuie dar vei ști că sunt ale tale. Ți se va umple frigiderul de “carne” zi de zi dar vei ști că te duci seara la culcare ca un om cu o misiune în viață.

Până la urmă, faptul că unii prieteni te vor părăsi pentru că vrei să faci ceea ce e bine pentru tine în viață va arăta care e exact gradul lor de implicare. Te vor prieten pentru că ești ușor de manipulat, ai mașină cu care îi poți duce la plimbare, sau ești ăla care dă tonul la distracție și fără tine se simt plictisiți? 

Tine minte: Oamenii din jurul tău se tem când văd că tu vrei să iei decizii radicale pentru viața ta.

Dacă vei vrea să ții un regim de slăbit vor profita de ocazie să facă un mic grătar la tine acasă și să te atragă.

Dacă știu că vrei să te lași de băutură sau tutun, în loc să te sprijinească se vor teme că pierd un amic de beție și te vor îmbia la “una mică”.

Cand vei decide că pierzi timpul dacă stai la bere la bârfă cu ei îți vor spune că ești arogant și te crezi superior.

Da, te vor arăta cu degetul. Si ce dacă?

Atunci când vei încerca să-ți trăiești viața după standardele tale, vei pierde prieteni. Asta nu înseamnă că trebuie să acționezi ca un catar, încăpățânat și gata să renunți la cei care nu sunt de acord cu felul în care îți trăiești viața.

Până la urmă două lucruri foarte bune ți se vor întâmpla :

1. Vei începe să atragi oameni care te acceptă așa cum ești. Oameni care se vor entuziasma de entuziasmul tău. Oameni care vor sprijini sincer și autentic ceea ce vrei să faci și vrei să atingi fără să încerce să te dea mereu înapoi. Vei avea lângă tine oameni care te vor lăsa să fii tu însuți.

2. Vei atrage după tine oameni care vor fi inspirați de curajul tău. Vor fi oameni care te vor lua ca model și vor vedea că e posibil să iasă de sub condiționarea socială. Că e posibil să-ți trăiești viața și altfel decât ca un sclav. Și asta te va motiva și mai tare.

În final, gândește-te ce vrei să faci cu viața ta? Când te trezești dimineața te gândești că ceea ce urmează să faci este ceea ce vrei să faci până la sfârșitul vieții tale?

Asta e tot.

Vezi si

Acceptarea și Recunoștința pentru Experiențele Neplăcute: Lecții pentru O Viață Mai Bună

Viața este o călătorie complexă, plină de momente frumoase, dar și de experiențe neplăcute. De …