Sub 3.000 de locuitori? primăriile intră într-o nouă etapă de reorganizare

A început procesul de notificare a primăriilor privind amalgamarea normativă, iar localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori ar putea intra într-o nouă etapă de reorganizare administrativă.

Anunțul a fost făcut de secretarul general adjunct al Cancelariei de Stat, Alexandru Iacub, care a explicat că amalgamarea normativă reprezintă cea de-a doua etapă a reformei administrației publice locale, după amalgamarea voluntară.

Potrivit oficialului, criteriul de 3.000 de locuitori urmează să fie aplicat uniform, indiferent dacă autoritățile locale au reușit sau nu să ajungă la un acord pentru amalgamarea voluntară.

„Amalgamarea normativă este a doua etapă a reformei care lasă la latitudinea Parlamentului decizia cum va fi organizată administrația publică locală în localitățile care au mai puțin de 3.000 de locuitori”, a declarat Alexandru Iacub.

Oficialul susține că reforma urmărește inclusiv reducerea diferențelor dintre localități în ceea ce privește calitatea serviciilor publice. În viziunea autorităților, localitățile mici ar urma să beneficieze de administrații locale mai puternice și de servicii publice mai eficiente.

Schimbări importante sunt anunțate și în ceea ce privește atribuțiile primăriilor. Potrivit lui Iacub, reforma ar urma să ducă la o redistribuire a competențelor între consiliile raionale și autoritățile locale.

Planul prevede existența a zece sau mai puține raioane, iar o parte importantă dintre atribuțiile actuale ale consiliilor raionale ar urma să fie transferată către primării.

Mai mult, primăriile ar putea primi și noi atribuții fiscale, ceea ce ar modifica semnificativ modul în care administrațiile publice locale își gestionează responsabilitățile și resursele.

Reforma ar putea schimba, astfel, harta administrației publice locale din Republica Moldova, iar pentru primăriile din localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori urmează o perioadă cu decizii importante.