Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși: Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și supertiții

Creștinii ortodocși îi cinstesc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, mari sprijinitori ai creștinismului și simboluri ale credinței pentru milioane de oameni. Ziua este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și prin numeroase tradiții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura populară.

Sfântul Constantin cel Mare este cunoscut pentru Edictul de la Milano, prin care creștinismul a fost legalizat, iar Biserica a primit sprijin imperial. Mama sa, Elena, este cea care, potrivit tradiției, a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, pe dealul Golgotei.

Tradiții și superstiții populare

Ziua de 3 iunie este cunoscută în calendarul popular și ca Constantin Graur sau Constantinul Puilor, fiind considerată sărbătoarea păsărilor de pădure. Se crede că în această zi puii învață să zboare, motiv pentru care nu se lucrează pământul, pentru a nu atrage pagube aduse de păsările cerului.

În unele zone rurale, se spune că 3 iunie este ultima zi în care mai pot fi semănate culturi precum porumbul, ovăzul sau meiul. După această dată, tot ce este semănat riscă să nu rodească.

De asemenea, se consideră un păcat să strici cuiburile păsărilor sau să dai pâine păsărilor cerului — gesturi ce ar alunga binecuvântarea și sporul casei.

Ce este interzis în această zi

• Nu se lucrează câmpul sau grădina – pentru a nu atrage ghinionul asupra recoltelor.

• Nu este bine să divorțezi sau să rupi o prietenie – se crede că acest gest aduce pagube sufletești și financiare pe termen lung.

• Nu se strică cuiburile păsărilor – altfel, necazurile vor intra în familie.

• Nu se oferă pâine păsărilor cerului – tradiția spune că astfel se risipește bunăstarea gospodăriei.

Sărbătoarea este și un prilej de bucurie pentru mulți moldoveni care poartă numele Constantin sau Elena, cărora li se urează astăzi un sincer „La mulți ani!”.