Un gest natural, însă inexplicabil: înroșirea obrajilor. Acest proces poate fi o adevărată agonie atunci când ne simțim umiliți, rușinați sau pur și simplu conștienți de noi înșine.
Un nou studiu sugerează că principalul factor declanșator al înroșirii obrajilor este un sentiment accentuat de conștientizare de sine, de a fi văzuți sau expuși, mai degrabă decât o evaluare cognitivă a ceea ce cred ceilalți despre noi, potrivit dcnews.ro.
Acest lucru a fost confirmat de un grup de 40 de adolescenți și tineri de 20 de ani, care au vizionat imagini cu ei înșiși cântând karaoke, în timp ce se aflau într-un aparat de rezonanță magnetică (MRI). Cu toate acestea, existența unei legături între înroșirea obrajilor și conștientizarea de sine nu înseamnă neapărat că putem opri acest fenomen.
Istoria înroșirii obrajilor
În 1872, Charles Darwin a descris înroșirea obrajilor ca fiind „cea mai ciudată și mai umană dintre toate expresiile”. Aceasta se intensifică atunci când cineva subliniază că te-ai înroșit, iar acuzația de înroșire te poate face să te înroșești, indiferent dacă ești vinovat sau nu.
Răspunsul fiziologic
Explicațiile răspunsului fiziologic sunt destul de simple: un aflux de sânge în zona feței, care înroșește obrajii și, uneori, și urechile, gâtul, pieptul superior și fruntea.
Întrebări vechi, răspunsuri noi
De ce anume se înroșește cineva? Aceasta a fost o întrebare care a nedumerit oamenii timp de ani de zile. Este vorba de rușine sau jenă din cauza unei greșeli stângace sau a unui compliment bine-meritat, sau de un sentiment de expunere față de toți cei din jur?
Oamenii se înroșesc pentru că sunt brusc preocupați de ce cred alții despre ei și se simt judecați? Sau este un răspuns emoțional involuntar care apare înainte ca cineva să aibă timp să reflecteze asupra situației?
Studii anterioare
Un studiu din 2004 a descoperit că înroșirea ar putea fi mai intensă pe o parte a feței comparativ cu cealaltă, dacă cineva ar fi privit persoana din lateral în timp ce cânta.
„În timp ce paloarea fricii se explică prin redirecționarea fluxului de sânge din corp către față, este mai puțin evident de ce jena în anumite situații sociale ar trebui să fie însoțită de un flux crescut de sânge în zona feței”, scria psihologul Ray Crozier în 2010, pentru British Psychological Society.
Ce spune noul studiu
În acest nou studiu, Milica Nikolic, cercetător în psihologie la Universitatea din Amsterdam, alături de colegii săi, au încercat să dezlege câteva dintre aceste întrebări despre înroșirea obrajilor cu ajutorul scanărilor cerebrale ale cântăreților de karaoke, arătându-le imagini cu ei înșiși sau cu alte persoane cântând.
Surprinzător, doar câteva studii au cartografiat modele de activitate cerebrală la persoane determinate să se simtă jenate sau conștiente de sine, și, deși au observat semne fiziologice de excitare crescută, niciunul nu a măsurat indicatorii specifici ai înroșirii.
Ce ne arată scanările cerebrale
Nikolic și colegii săi au descoperit că obrajii femeilor deveneau mai fierbinți în timp ce se uitau la ele însele cântând, ceea ce nu este deloc surprinzător. Scanările cerebrale funcționale (fMRI) au fost și mai revelatoare. Acestea au arătat că înroșirea activa zone ale creierului implicate în excitarea emoțională și, atenție, acest lucru în timp ce regiunile cerebrale care se referă la visare, la gândire, la comportament sau la intențiile proprii erau „vizibil absente”.
„Aceste descoperiri contribuie la discuțiile teoretice în curs privind natura înroșirii și susțin ideea că procesele socio-cognitive de ordin superior nu sunt necesare pentru ca înroșirea să apară”, concluzionează Nikolic și colegii săi.
Interpretarea rezultatelor
Cu toate acestea, echipa spune că rezultatele lor ar trebui „interpretate cu grijă”, deoarece modelele de activitate cerebrală asociate cu procese mintale „atât de complexe precum atenția nu sunt complet distincte”.