Guvernul propune stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile

Guvernul Republicii Moldova propune declararea stării de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026. Propunerea vine în contextul presiunilor de pe piețele energetice și al deficitului hidrologic sever înregistrat pe râurile Nistru și Prut.

Anunțul a fost făcut de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu. Potrivit acestuia, actualele stări de urgență din sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie, însă riscurile care au stat la baza instituirii lor s-au amplificat.

Moldova ar putea importa aproape 60% din energia electrică

Pentru sezonul rece, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova ar urma să fie acoperit din import.

În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 440–450 MW, în timp ce aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată.

Diferența ar urma să fie acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, însă autoritățile atrag atenția că acestea nu pot fi considerate permanent disponibile.

Peste 90% din necesarul de gaze este contractat

În sectorul gazelor naturale, situația este diferită. Peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat, astfel că autoritățile nu vorbesc în prezent despre o lipsă fizică de gaze.

Riscul este însă unul financiar, în condițiile creșterii prețurilor internaționale și ale necesității de a cumpăra gaze și de a completa stocurile obligatorii într-un interval scurt.

Stocurile de carburanți au crescut

Potrivit lui Serghei Diaconu, situația de pe piața carburanților s-a stabilizat în ultimele săptămâni.

La începutul lunii august, stocurile erau suficiente pentru aproximativ 3,5 zile, iar 109 stații raportau lipsa anumitor produse. În prezent, stocurile au ajuns la aproximativ 10 zile, în timp ce numărul stațiilor care semnalează lipsuri a scăzut la mai puțin de șapte.

Autoritățile consideră însă că evoluțiile de pe piața internațională justifică menținerea unor mecanisme care să permită intervenții rapide în cazul unor noi perturbări ale aprovizionării.

Seceta afectează Nistrul și Prutul

O altă problemă este deficitul hidrologic sever de pe râurile Nistru și Prut.

Nivelul scăzut al apei poate afecta capacitatea de captare și, implicit, alimentarea populației cu apă potabilă.

Autoritățile atrag atenția că cele două domenii sunt strâns legate: stațiile de captare, pompare și tratare a apei au nevoie de energie electrică, în timp ce seceta poate reduce și producția de energie hidroelectrică.

Ce ar permite starea de urgență

Potrivit proiectului prezentat Guvernului, instituirea stării de urgență ar permite, în funcție de evoluția situației:

• menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți;

• protejarea consumatorilor casnici;

• protejarea infrastructurii critice;

• asigurarea continuității alimentării cu apă și energie;

• intervenții rapide în cazul unor perturbări ale aprovizionării.

Obiectivul declarat de autorități este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și asigurarea continuității serviciilor esențiale în sezonul rece.

Propunerea Guvernului urmează să fie transmisă Parlamentului pentru examinare.

Pe agenda ședinței Guvernului se mai află proiecte privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, modificarea Codului fiscal, infrastructura feroviară pentru perioada 2026–2030, dezvoltarea regională și locală, precum și modificarea unor prevederi referitoare la Arcul de Triumf.