Determinarea la suicid, rar sancționată în Republica Moldova: juriștii spun că infracțiunea este greu de probat

Instanțele din Republica Moldova au examinat un număr redus de cauze privind determinarea la suicid, iar pedepsele aplicate au fost adesea blânde. Specialiștii atrag atenția că una dintre cele mai mari dificultăți este demonstrarea legăturii directe dintre sinucidere sau tentativa de suicid și violența domestică ori abuzul psihologic.

Subiectul a revenit în atenția publică după moartea educatoarei Ludmila Vartic, care pe 3 martie a căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Poliția investighează atât ipoteza suicidului, cât și un posibil caz de violență domestică, în contextul acuzațiilor publice privind abuzuri din partea soțului său, vicepreședintele raionului Hâncești.

Deși Codul Penal prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru determinarea la suicid – și până la nouă ani dacă victima este minoră sau dependentă de făptuitor –, în practică dosarele ajung rar în instanță. Pe site-ul Curții Supreme de Justiție sunt publicate doar câteva hotărâri, cea mai recentă datând din 2019.

Cazurile examinate relevă situații de violență domestică, șantaj și abuz psihologic, însă sancțiunile au variat de la pedepse cu suspendare până la condamnări cu executare. În unele situații, inculpații au beneficiat de amnistie.

În 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru eșecul de a proteja o femeie din Chișinău, Tatiana Vieru, victimă a violenței domestice, care a murit după ce a căzut de la fereastra unui bloc. Judecătorii europeni au subliniat că autoritățile nu au analizat ansamblul abuzurilor și au tratat cazul ca pe o simplă sinucidere.

Avocata Violeta Andriuța explică faptul că investigarea unor asemenea dosare este extrem de complexă: „Victima nu mai poate relata presiunile sau abuzurile, iar autoritățile trebuie să reconstruiască circumstanțele pe baza probelor indirecte.”

Tragedia Ludmilei Vartic readuce în prim-plan nevoia ca autoritățile să trateze cu maximă seriozitate cazurile de violență domestică și să investigheze rolul presiunilor psihologice în deciziile dramatice ale victimelor.