„Sunt prea grasă“, „prea scundă“,„nu mă bagă nimeni în seamă“ – sau, dimpotrivă, „sunt prea bună pentru cei din jur“ … Dacă ai astfel de gânduri zilnic, înseamnă că eşti complexată. Iar aceasta te poate afecta atât în viaţa personală cât şi în cea profesională.
Persoanele complexate sunt,cel mai adesea,femei şi adolescenţi.
Când spunem despre cineva că este complexat,ne referim de fapt la complexul de inferioritate:persoana respectivă are o stimă de sine scăzută,nu are încredere în forţele proprii,îşi observă numai defectele (reale sau imaginare),are o imagine distorsionată despre sine-şi crede că şi alţii o văd la fel. Toată acestea îşi au rădăcinile din copilărie,din educaţia pe care a primit-o copilul şi din mediul în care s-a dezvoltat. Complexul de inferioritate poate deveni o adevărată povară în viaţa de zi cu zi,inhibând gesturi,iniţiative,relaţii.
De ce te subevaluezi
Te simţi deseori în inferioritate faţă de cineva anume? Este posibil să fie din cauză că,pe când erai copil,ţi se repeta că nu eşti suficient de bună/ frumoasă/inteligentă/slabă şamd. Astfel,ai crescut cu ideea că nu eşti bună de nimic-şi te-ai comportat ca atare. Dacă,în schimb,ţi se pare că „Sunt prea bună pentru…“ sau „Nu am ce să caut lângă…“,înseamnă că suferi de un complex de superioritate. Şi acesta are ca sursă sentimentul că nu te potriveşti lângă cei din jur. Motivul? Imaginea de sine este exagerată. Adeseori însă,şi complexul de superioritate ascunde o stimă de sine scăzută.
Cum să te împaci cu modul în care arăţi
De departe,cele mai răspândite complexe sunt cele fizice. Ştim toate ce înseamnă standardele de frumuseţe promovate în reviste sau la televizor:fotomodele fără pic de celulită sau colăcei pe abdomen,haine mărimea XS,femei „perfecte“ din cap până-n picioare. E normal să fii preocupat de felul în care arăţi. De aceea,poţi ajusta unele defecte prin dietă şi sport.
Identifică sursa!
Ca să te accepţi aşa cum eşti,trebuie să descoperi de unde vin problemele tale. Poate că la baza gândurilor tale negative sunt unele experienţe din copilărie,când părinţii îţi reproşau că nu eşti la înălţimea aşteptărilor pe care ei le aveau sau colegii de şcoală te şicanau şi râdeau de defectele pe care le ai.
Nu mai încerca să-i mulţumeşti pe toţi
Renunţă să mai fii aşa cum vor cei din jur. Important este să fii mai tolerantă cu propria persoană. Detaşează-te de defecte şi pune-ţi în valoare calităţile. Învaţă să te priveşti în oglindă ca pe un tot unitar,nu analizându-ţi anumite părţi ale corpului. Ţine minte că farmecul unei persoane se naşte din altruism şi nu din frumuseţea fizică.
Ai încredere în tine
Ori de câte ori dai greş,alungă gândurile negative. În orice situaţie te-ai afla,bazează-te pe atuurile tale intelectuale şi profesionale,şi niciodată nu fugi de situaţiile care te-ar putea stânjeni. Soluţia este să te confrunţi cât mai des cu împrejurările care-ţi par problematice. Doar aşa vei învăţa să faci faţă provocărilor şi vei căpăta în timp mult mai multă încredere în forţele proprii.
Ce faci să-ţi depăşeşti complexele
Acceptă-i pe cei din jur aşa cum sunt.
Fii autoironică. Poate părea greu de crezut,dar dacă îţi accepţi defectele şi râzi chiar tu de ele,vei putea să te protejezi de posibilele comentarii răutăcioase ale apropiaţilor.
Nu mai încerca să fii la fel ca ceilalţi,ci fii tu însăţi.
La fel de important este să nu-ţi faci permanent griji referitor la ceea ce cred ceilalaţi despre tine.
Mizează pe atuurile tale fizice. Cu siguranţă ai ceva care îţi place:ochii,părul,buzele,picioarele. Scoate-le în evidenţă prin hainele şi machiajul potrivit.
Apelează la un psihoterapeut. Terapia cognitivă şi comportamentală pot schimba privirea de sine excesiv de critică şi te ajută să te accepţi aşa cum eşti.
Livia Căciuloiu,psihoterapeut