Originar din Persia şi Orientul Mijlociu, nucul este raspândit acum în întreaga Europa. Considerat regele pomilor, a fost preţuit şi venerat ca arbore magic din cele mai vechi timpuri de greci, romani, daci, fiind folosit atât ca aliment, medicament, dar şi pentru lemnul său foarte rezistent pentru mobilă.
De la nuc se pot folosi frunzele, fructele, cojile, dar și lemnul. Iată cele mai cunoscute întrebuințări:
1. Vopseluri. Frunzele de nuc sunt bogate în vitamina C, minerale, uleiuri volatile, flavonoide și taninuri, iar toate acestea sunt benefice asupra părului. O fiertură din frunze de nuc este folosită de sute de ani de către românce pentru a-și colora podoaba capilară, dând părului reflexe arămii.
Decoctul concentrat din frunze şi coji de nuci servea odinioară la sate pentru vopsirea lânei, a bumbacului şi mătăsii, fiind foarte rezistent la decolorare. De asemenea, acesta era utilizat la spălarea blănii animalelor.
2. Îngrijirea tenului gras. Infuzia de frunze de nuc este un ajutor de nădejde în îngrijirea tenului gras. Cei care au tenul gras și își doresc să regleze producția de sebum și să calmeze roșeața și iritațiile, pot pregăti o infuzie de frunze de nuc.
Se adaugă 4 linguri de frunze uscate de nuc la 250 ml de apă fierbinte și se lasă la infuzat preț de câteva minute. Soluția obținută se aplică, după răcire, pe ten.
3. Nucile, simbol al statutului social în China.
În China imperială, cei bogați păstrau în palme nuci pe care le roteau pentru a stimula circulația sângelui. În ultimii ani, s-a dezvoltat o piață a așa-numitelor „jucării culturale”, iar asemenea nuci costă zeci de mii de dolari. Interesul pentru a cumpăra nucile care au căpătat o strălucire aparte datorită lustruirii în palmă este din ce în ce mai mare.
4. De ce colorează pielea cojile verzi de nuci.
Cojile de nuc conțin fenoli care pătează mâinile și care pot cauza iritații ale pielii. Șapte compuși fenolici (acidul ferulic, acidul de vanilie, acidul cumaric, acidul siringic, miricetina, juglona și regiolona) au fost identificați în coji.
5. Pădurile de nuci din Kârgâzstan.
În Kârgâstan există o pădure considerată o comoară a țării asiatice. Dumbrava Arslanbob produce 1500 de tone de nuci pe an și este cea mai mare sursă naturală de nuci de pe Pământ. Copacii de acolo au o durată de viață de aproximativ 1000 de ani.