SMILE FM MOLDOVA Hincesti – Leova
Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 6 ianuarie de credincioșii care urmează calendarul iulian, ocupă un loc aparte în viața spirituală și culturală a Republicii Moldova. Ziua este marcată de post, rugăciune și obiceiuri moștenite din străbuni, care transformă Ajunul într-un moment de așteptare și reculegere înainte de Nașterea Domnului.
Tradițional, Ajunul începe cu post aspru, mulți credincioși alegând să nu mănânce nimic până la apariția primei stele pe cer, simbol al stelei de la Betleem. În gospodării se face curățenie generală, iar casele sunt pregătite pentru marea sărbătoare, într-o atmosferă de liniște și rânduială.
Seara, familia se adună la masa de Ajun, care are un caracter exclusiv de post. Printre bucatele nelipsite se numără coliva, sarmalele de post, fasolea, borșul de pește, grâul fiert, plăcintele și fructele uscate. În unele localități, sub fața de masă se așază fân, amintind de ieslea în care s-a născut Iisus Hristos, simbol al smereniei și simplității.
Colindatul este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri ale Ajunului. Cete de copii și tineri merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului, aducând urări de sănătate, pace și belșug. Gazdele îi întâmpină cu colaci, mere, nuci, dulciuri sau bani, iar primirea colindătorilor este considerată un semn de noroc pentru anul care urmează.
Pe lângă tradițiile religioase, Ajunul Crăciunului este însoțit și de numeroase credințe populare. Se spune că vremea din această zi prevestește cum va fi anul următor, iar refuzul colindătorilor sau certurile pot aduce ghinion. În multe sate se crede că la miezul nopții animalele ar putea primi graiul omenesc, un simbol al sacralității momentului.
Chiar dacă timpul a adus schimbări, Ajunul Crăciunului rămâne în Republica Moldova o sărbătoare a familiei, a credinței și a respectului față de valorile moștenite. Pentru mulți, aceste obiceiuri reprezintă o legătură vie cu trecutul și cu identitatea spirituală a neamului.
