REP în R. Moldova: sistemul care schimbă modul în care sunt gestionate deșeurile, dar se confruntă cu provocări majore

Mecanismul Responsabilității Extinse a Producătorului (REP) contribuie în Republica Moldova la dezvoltarea infrastructurii de colectare și reciclare a deșeurilor, la creșterea nivelului de informare a populației și la responsabilizarea agenților economici. Cu toate acestea, implementarea sistemului continuă să fie influențată de dificultăți financiare, lipsa specialiștilor și percepțiile greșite ale consumatorilor.

Potrivit specialistului în protecția mediului Denis Macovschi, producătorii și importatorii au posibilitatea de a-și îndeplini obligațiile privind gestionarea deșeurilor fie individual, fie prin aderarea la un sistem colectiv.

În varianta individuală, companiile sunt responsabile direct de organizarea infrastructurii de colectare, transport și reciclare, precum și de colaborarea cu operatori autorizați. În schimb, sistemele colective presupun asocierea mai multor agenți economici, care împart costurile și responsabilitățile legate de gestionarea deșeurilor.

„Se asociază mai mulți importatori de echipamente electrice și electronice, iar costurile pentru colectare, logistică, transport, administrare și reciclare se împart între toți participanții”, a explicat Denis Macovschi.

Expertul subliniază că REP este un mecanism relativ nou în Republica Moldova, dar deja aplicat pe scară largă în statele Uniunii Europene încă din anii ’90, fiind introdus pentru prima dată în Suedia.

În practică, implementarea acestui sistem a dus la rezultate vizibile, în special în ceea ce privește creșterea gradului de informare a populației despre impactul deșeurilor asupra mediului și necesitatea colectării separate.

Sistemele colective au contribuit și la derularea campaniilor de conștientizare, ceea ce a dus la o receptivitate mai mare din partea cetățenilor și la extinderea punctelor de colectare a deșeurilor.

Totuși, aplicarea mecanismului nu este lipsită de dificultăți. Principala provocare rămâne cea financiară, întrucât costurile de colectare, transport și reciclare sunt suportate de agenții economici care introduc produsele pe piață.

„O altă provocare este percepția consumatorilor, care uneori văd acest sistem ca pe un business, deși nu este cazul”, a precizat specialistul.

De asemenea, experții atrag atenția asupra lipsei de personal calificat pentru administrarea sistemelor colective și asupra necesității de adaptare continuă la modificările legislative.

„Legislația se modifică rapid și trebuie să ne adaptăm constant”, a adăugat Denis Macovschi.

În același timp, experiența altor state europene arată că REP a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii de reciclare și la responsabilizarea producătorilor în privința întregului ciclu de viață al produselor.

„Este o obligație care te educă să fii nu doar comerciant, ci și responsabil față de mediu”, a conchis expertul.

În prezent, mecanismul REP se aplică în șase categorii de produse în Republica Moldova, iar autoritățile analizează extinderea acestuia și asupra deșeurilor din construcții și demolări.