Datele moldovenilor, noua țintă a infractorilor: SIS avertizează despre rețele care pot transforma informațiile personale în arme împotriva cetățenilor

Un avertisment lansat de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova ridică semne serioase de întrebare privind siguranța datelor personale ale cetățenilor. Specialiștii atrag atenția că informațiile colectate ilegal pot ajunge pe piețe clandestine și pot fi folosite nu doar pentru fraude obișnuite, ci și pentru operațiuni mai complexe.

Potrivit informațiilor prezentate, grupări criminale și rețele de spionaj ar utiliza baze de date ajunse pe Dark Web, inclusiv liste cu zeci de mii de cetățeni moldoveni, pentru diverse scheme de fraudare.

În spatele unui simplu apel telefonic sau mesaj aparent banal poate exista o întreagă infrastructură: date personale, numere de telefon, informații financiare și identități digitale care pot fi folosite pentru manipulare sau furturi.

Invitat în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a explicat că problema depășește nivelul escrocheriilor clasice.

Potrivit acestuia, datele cetățenilor pot fi folosite pentru crearea unor identități false și pentru efectuarea unor tranzacții care să ascundă adevărata origine a banilor.

O altă problemă ridicată de specialist este legată de apelurile telefonice falsificate prin metoda spoofing – o tehnică prin care infractorii pot face ca pe ecranul victimei să apară un număr de telefon fals, inclusiv unul aparent legitim.

Astfel, simpla înregistrare obligatorie a cartelelor SIM nu rezolvă complet problema, deoarece atacatorii nu depind mereu de o cartelă reală pentru a induce oamenii în eroare.

Specialiștii mai atrag atenția asupra unui alt subiect sensibil: datele biometrice. Spre deosebire de o parolă, o amprentă sau o imagine facială nu poate fi schimbată după ce a fost compromisă.

„O parolă o schimbi. O amprentă nu o poți înlocui”, este ideea centrală transmisă de experți.

Republica Moldova urmează să introducă noi reguli inspirate din normele europene privind protecția datelor, cu sancțiuni mai dure pentru utilizarea abuzivă a informațiilor personale. Totuși, există întrebări privind limitele aplicării legii în cazul structurilor care gestionează informații clasificate.

Între timp, fenomenul fraudelor continuă să producă pierderi importante. În 2026, prejudiciile provocate de schemele de escrocherie au ajuns la sute de milioane de lei, iar autoritățile au anunțat anchete împotriva mai multor persoane implicate în astfel de rețele.

Mesajul specialiștilor este clar: în era digitală, datele personale nu mai sunt simple informații — sunt o resursă valoroasă, iar neglijența poate costa bani, identitate și siguranță.